Programata sa devina un succes al proiectului a-national, Republica Moldova s-a transformat din ce in ce mai mult in cel mai autentic esec: economia a ramas rudimentara, cetatenii au saracit de tot, o treime din populatie a plecat de acasa la munca in strainatate, puterea a fost confiscata de un autocrat incapabil, iar democratia a murit.

Singurul lucru care mai leaga inca teritoriul dintre Prut si Nistru de Europa este incapatanarea Bucurestiului de a forta un destin european pentru cateva sute de politicieni care dispretuiesc tot ceea ce reprezinta Europa.

Totul aici sta sub semnul unei esec, unic prin amploare si generalizare pe continentul european.

Aflata undeva intre pozitiile 130 si 140 in clasamentul mondial al performantei economice (dupa criteriul PIB/locuitor, metodologia PPP, a preturilor comparabile), strivita in respectivul clasament intre Samoa si Tonga, Republica Moldova (5.660 USD/locuitor) a pierdut contactul cu plutonul fostelor republici sovietice din grupul GUAM (Georgia-Ucraina-Armenia-Moldova), devansata fiind de Ucraina (8320USD/locuitor, pozitia 118 pe glob), de Armenia (8.640 USD/locuitor, pozitia 114 pe glob) si de Georgia (10.000 USD/locuitor, pozitia 108 pe glob).

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Belarus sfideaza intreg grupul GUAM de pe pozitia 72 pe glob, cu peste 18.000 USD/locuitor, iar Bulgaria (cea mai „slaba” tara din Uniunea Europeana) se afla departe, pe locul 64, cu peste 20.000 USD/locuitor! Ce sa mai spunem de Romania, care cu cei 24.500 USD/locuitor a ajuns pana pe pozitia 60 pe glob.

Republica Moldova a ajuns, astfel, dupa aproape trei decenii de existenta independenta, codasa Europei, cel mai sarac coltisor al continentului… Defictul comercial este aproape o treime din PIB (2,5 miliarde USD deficit la un PIB cam de 7 miliarde USD), iar valoarea datoriei catre furnizorul de gaze, Gazprom, este egala cu valoarea PIB-ului (aproape 7 miliarde USD)!

Dezastrul a devenit noua normalitate in Republica Moldova: desi ziarele si televiziunile se intrec in a raporta noi si noi „realizari” ale economiei, increderea populatiei in asemenea stiri este atat de mare incat o treime dintre cetateni au plecat deja in strainatate, iar sondajele indica faptul ca 54% dintre cei ramasi planuiesc sa plece si ei. Sa nu uitam ca brandul „Republica Moldova” este atat de puternic incat 30% din cetateni (cam 1 milion de oameni) si-au luat cetatenia altui stat (Romania, unde, e drept, acestia nu sunt chiar straini).

Democratia a disparut cu totul de la Chisinau, la propriu. Din patru in patru ani se organizeaza alegeri, al caror rezultat nu mai conteaza: practic se aleg niste oameni care apoi sunt cumparati sau santajati de catre capetenia republicana in vederea deturnarii sensului votului popular.

O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:

„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.

În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre – numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:

„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”

Sute de maşini de mare tonaj, dar şi autoturisme au plecat în convoi dinspre Moldova spre Bucureşti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor două mari proiecte de autostradă pentru Moldova: A8 Târgu Mureş – Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni şi A7 Suceava – Bacău – Focşani – Buzău – Ploieşti, anunţă organizatorii protestului. Lor li se vor alătura şi şoferi/maşini din Transilvania.

Participanţii la marş solicită o întâlnire cu Prim-Ministrul României, Viorica Dăncilă, şi cu Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, pentru a primi garanţii oficiale ferme şi o foaie de parcurs cu termene şi acţiuni clare pentru deblocarea construirii Autostrăzilor A8 şi A7, esenţiale pentru egalizarea dezvoltării interregionale în România, relatează Hotnews.

Protestul este organizat de Asociaţiile civice „Împreună pentru A8” şi „Moldova vrea Autostradă” şi îşi propune să forţeze Guvernul, Ministerul Transporturilor şi CNAIR/CNIR să pună în practică Masterplanul General de Transport al Românei, asumat şi semnat, cu termene clare şi deja de mult depăşite, pentru construirea AUTOSTRĂZII CĂTRE EUROPA – autostrada A8, Iaşi-Tg. Mureş şi a autostrăzii NORD-SUD A7, pe ruta Ploieşti-Suceava.

Chişinău, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se împlinesc patru ani din momentul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. Posibilitatea de a călători fără vize o au în prezent 2.114.321 de cetăţeni, deținători de pașapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cetăţeni din regiunea transnistreană, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al MAEIE.

Regimul fără vize, prin libertatea de circulație, a oferit posibilități noi pentru contacte între oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurtă durată, precum și pentru vizitarea rudelor și prietenilor, inclusiv din diasporă, ceea ce a reprezentat o adevărată consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Pe parcursul acestor patru ani, autoritățile moldovenești au împărtășit cu ţările interesate din cadrul Parteneriatul Estic experiența acumulată și bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetățeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spațiul Schengen au călătorit 241.415 de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte cu date biometrice; către sfârșitul celui de-al doilea an numărul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra totală ajunge la 1.469.917.

Astăzi se împlinesc 26 de ani la războiul de independență moldo-rus din 1992. Evenimentul provocat de către Rusia s-a declanşat pe 2 martie 1992, după ce preşedintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor rebele care atacaseră posturile de poliţie loiale Chişinăului de pe malul stâng al Nistrului.

Iniţial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii, iar doi ani mai târziu a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari. În acea perioadă Republica Moldova nu avea armată. Astfel, autorităţile de la Chişinău au ripostat cu forţele poliţiei.

În conflict au fost implicaţi şi militari ruşi, Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldaţi, ajutată de regimente întregi de mercenari cazaci aduşi din stepele calmuce, din Siberia şi străfundurile Asiei.

La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-preşedintele Mircea Snegur şi preşedintele de atunci al Rusiei, Boris Elţin.

În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi.