TV8.md | CV-ul ╚Öi averea judec─âtoarei care l-a lipsit pe N─âstase de mandat. So╚Ťul magistratei e ofi╚Ťer SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar─â pentru care aceast─â judec─âtoare TREBUIE s─â fac─â pu╚Öc─ârie”

Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are mai mult | more »

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” ­čśá. Decizie ╚Öoc ! Alegerile din Chi╚Öin─âu, invalidate de instan╚Ť─â

Decizie ╚Öocant─â ├«n Republica Moldov─â: Alegerile din Chi╚Öin─âu, c├ó╚Ötigate de pro-europeanul Andrei N─âstase, au fost invalidate de instan╚Ť─â! Judec─âtoria Chi╚Öin─âu NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N─âstase, informeaz─â Realitatea mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie ÔťŐ Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostru

Pre┼čedina PAS, Maia Sandu, sus┼úine c─â ÔÇ×justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie la adresa democra┼úiei din MoldovaÔÇŁ c├ónd a decis mar┼úi, 19 iunie, s─â nu valideze rezultatul alegerilor mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica mai mult | more ┬╗

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar mai mult | more ┬╗

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni. „Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu mai mult | more ┬╗

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purt─âtorul de cuv├ónt al PD a spus c─â tema principal─â a discu╚Ťiilor va fi securitatea energetic─â a Moldovei Partidul Democrat a anun╚Ťat c─â liderul s─âu, Vlad Plahotniuc, se afl─â ├«n Statele Unite, mai mult | more ┬╗

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi╚Öin─âu: Plahotniuc are protec╚Ťie de la Bucure╚Öti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N─âstase, proasp─âtul c├ó╚Ötig─âtor al Prim─âriei Chi╚Öin─âu, acuz─â serviciile secrete rom├óne╚Öti ╚Öi autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti c─â-l ap─âr─â pe controversatul Vladimir mai mult | more ┬╗

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, ╚Ťi se preg─âte╚Öte ceva!

Ceban, lider ne├«nsc─âunat al sociali╚Ötilor na╚Ťionali ╚Öi pro-europeni. A trecut du╚Öul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. De altfel singura r─âmas─â s─â dispute ╚Öi un tur doi. ╚śi ne-am obi╚Önuit mai mult | more ┬╗

JurnalTV.md : „Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, ├«n care figureaz─â cu nume diferite. Are prieteni cu influen┼ú─â, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele ÔÇ×negruÔÇŁ. Este campion mondial la kickboxing. Mini╚Ötrii ├«i z├ómbesc ├«n mai mult | more ┬╗

Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital─â sunt cele mai lungi ╚Öi m─âsoar─â 32 de centimetri. Acestea sunt at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n rus─â ╚Öi con╚Ťin numele celor 11 candida╚Ťi care vor mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general mai mult | more ┬╗

 

Daily Archives: 28 martie 2018

10TV.md | VIDEO // 100 de cet─â╚Ťenii rom├óne╚Öti ├«n ceas Centenar au fost acordate pentru 100 de basarabeni

100 de cet─â┼úeni moldoveni au devenit rom├óni cu acte ├«n regul─â azi, la 100 de ani de c├ónd s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mam─â. Evenimentul a avut loc ├«n capitala ╚Ť─ârii, la sediul Autorit─â╚Ťii Na╚Ťionale pentru Cet─â╚Ťenie, ├«n prezen╚Ťa oficialilor din Parlamentul de la Bucure╚Öti. Momentul a fost transmis ├«n direct pe re┼úelele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului Rom├óniei, care a fost c├óntat de to╚Ťi basarabenii prezen╚Ťi. R├ónd pe r├ónd, cei prezen╚Ťi la eveniment au jurat credin╚Ť─â statului rom├ón, s─â respecte Constitu╚Ťia ╚Öi legile Rom├óniei ╚Öi s─â apere drepturile ╚Öi interesele na╚Ťionale.

Evenimentul s-a derulat ├«n prezen┼úa Pre╚Öedintelui Autorit─â╚Ťii Na┼úionale pentru Cet─â┼úenie, Andrei Tinu. Au mai participat Pre╚Öedintele Comisiei rom├ónilor din afara grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav ╚śaramet, Pre╚Öedintele Platformei Unioniste Ac╚Ťiunea 2012, George Simion, academicieni, senatori ╚Öi istorici de pe cele dou─â maluri ale Prutului. ├Än ultimii 27 de ani, circa un milion de cet─â┼úeni ai Republicii Moldova au depus jur─âm├óntul de credin┼ú─â fa┼ú─â de patria mam─â, Rom├ónia.

 

┼×tefan Vlaston, Adevarul.md | Avantajele de care s-ar bucura cet─â┼úenii Republicii Moldova dup─â Unirea cu Rom├ónia

Rom├ónii sunt de acord ┼či preg─âti┼úi pentru Unirea cu Republica Moldova. Unirea nu ar pune mari probleme economice, av├ónd ├«n vedere diferen┼úa ├«ntre PIB-urile celor dou─â ┼ú─âri: 7 miliarde euro Republica Moldova ┼či 200 miliarde ├«n Rom├ónia. Problema r─âmas─â este convingerea cet─â┼úenilor de peste Prut de avantajele care rezult─â din Unirea cu Rom├ónia.
Care ar fi avantajele cetăţenilor moldoveni, după Unirea cu România?

  • Salariile ┼či pensiile lor s-ar egaliza cu cele din Rom├ónia. Astfel, de la o pensie medie de 70 euro pe lun─â, pensionarii moldoveni ar putea ajunge la 250-270 euro pe lun─â.
  • Salaria┼úii de stat din Republica Moldova ar trece ┼či ei la nivelul salariilor din Rom├ónia, triple ├«n raport cu ce primesc ei acum. Salariul mediu brut este 900 euro pe lun─â ├«n Rom├ónia.
  • Sistemele de educa┼úie ┼či s─ân─âtate din Rom├ónia sunt mai performante, ele se vor extinde automat ┼či ├«n teritoriul actualei Republici Moldova.
  • Rom├ónia fiind o ┼úar─â membr─â a UE, libera circula┼úie, accesul la pia┼úa muncii, la pie┼úele comerciale, devine o realitate pentru to┼úi viitorii cet─â┼úeni ai Rom├óniei reunite.
  • Justi┼úia din Rom├ónia, parchetele ┼či DNA, se vor extinde automat ┼či pe teritoriul Republicii Moldova de azi, astfel ├«nc├ót corup┼úia ┼či furturile din bugetele publice vor fi diminuate, infractorii de toate genurile vor fi trimi┼či mai u┼čor ├«n fa┼úa completelor de judecat─â.
  • Experien┼úa Rom├óniei ├«n lupta anticorup┼úie este dat─â acum exemplu ├«n numeroase alte ┼ú─âri.
  • Cet─â┼úenii Republicii Moldova vor avea ┼či ei acces la fondurile europene, la avantajele pe care le are Rom├ónia ca membr─â a UE. UE va contribui substan┼úial la ridicarea cu prioritate a infrastructurii din Republica Moldova.
  • Securitatea teritoriului Republicii Moldova va fi asigurat─â de NATO.
  • Agricultorii moldoveni ├«┼či vor putea valorifica produsele la pre┼úurile existente ├«n pia┼úa Rom├óniei ┼či a UE.
  • Fermierii moldoveni vor beneficia de subven┼úiile la hectar, acordate de UE.
  • Asigurarea ordinii publice, serviciile de securitate ┼či informa┼úii, mult mai performante ├«n Rom├ónia, se vor extinde ┼či ├«n actualul teritoriu al Republicii Moldova.
  • ├Än acest moment, Rom├ónia are de ┼čapte ori mai mul┼úi locuitori dec├ót Moldova ┼či un Produs Intern Brut de 30 de ori mai mare, ceea ce ├«nseamn─â un PIB pe cap de locuitor pentru moldoveni de patru ori mai mare, dup─â unificare.
  • Sistemele energetice ale Rom├óniei vor asigura ┼či energia necesar─â cet─â┼úenilor moldoveni, dup─â interconectarea celor dou─â sisteme energetice.
  • Este posibil─â, cu ajutor european, construc┼úia unei autostr─âzi Chi┼čin─âu-Ia┼či-Tg. Mure┼č, ceea ce ar ├«nsemna o leg─âtur─â facil─â cu restul Europei pentru cet─â┼úenii moldoveni.
  • Tinerii moldoveni vor putea studia ├«n ┼čcoli ┼či universit─â┼úi rom├óne┼čti ┼či europene, ┼či ├«┼či vor g─âsi mai u┼čor un loc de munc─â ├«n conformitate cu preg─âtirea ob┼úinut─â.
  • ├Än Rom├ónia ┼čomajul este redus, exist─â zeci de mii de locuri de munc─â disponibile, la care vor putea aplica ┼či cet─â┼úenii din Republica Moldova.
Poziţia României.
Rom├ónia ar cre┼čte din toate punctele de vedere. Unirea Rom├óniei cu Republica Moldova ar aduce Rom├óniei un plus de 3,7 mil. locuitori, o cre┼čtere a PIB de 7 mld. euro (4,2% din PIB-ul Rom├óniei) ┼či un plus de suprafa┼ú─â de aproape 34.000 km p─âtra┼úi. Exporturile Rom├óniei ar fi mai mari cu 3 mld. euro, la 55 mld. euro, ├«n timp ce datoria public─â ar cre┼čte cu doar 2 mld. euro, fa┼ú─â de datoria de circa 80 mld. euro pe care o avea Rom├ónia la sf├ór┼čitul anului trecut.
Suprafa┼úa agricol─â a Rom├óniei ar cre┼čte cu 1,7 milioane de hectare, adic─â un plus de 13% fa┼ú─â de suprafa┼úa agricol─â total─â a Rom├óniei de 13 mil. ha. Lungimea c─âilor ferate ar cre┼čte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova ┼či 11.300 km Rom├ónia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar ad─âuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Astfel, Rom├ónia este acum fa┼ú─â de Republic─â Moldova ├«n situa┼úia din 1990 a Germaniei de Vest fa┼ú─â de Germania de Est.

Moldpres.md | Germania va sus┼úine localit─â┼úi din sudul ┼ú─ârii la instituirea unui management eficient al de┼čeurilor

Chi┼čin─âu, 27 mar. /MOLDPRES/. Raioanele Cimi┼člia ┼či Basarabeasca au nevoie de un management eficient al de┼čeurilor. Mai multe planuri ├«n acest sens au fost examinate recent, ├«n cadrul unor consult─âri organizate de Agen┼úia de Dezvoltare Regional─â Sud (ADR Sud) ┼či Agen┼úia de Cooperare Interna┼úional─â a Germaniei (GIZ), transmite MOLDPRES.

Potrivit Tamarei Guvir, expert GIZ ├«n domeniul managementului de┼čeurilor solide, ├«n prezent aceste dou─â raioane se confrunt─â cu ÔÇ×insuficien┼úa spa┼úiilor de depozitare, lipsa depozitelor temporare, o cooperare intermunicipal─â slab─â, informarea nesatisf─âc─âtoare a popula┼úiei privind neachitarea taxelor pentru evacuarea de┼čeurilor, insuficien┼úa de mijloace financiare ┼či lips─â de servicii competenteÔÇŁ.

ÔÇ×Pentru ├«nceput, cel mai bun lucru ar fi ca administra┼úiile publice locale din Cimi┼člia ┼či Basarabeasca s─â se asocieze pentru a gestiona ├«n comun a┼ča-zisele depozite temporare. Acest fapt ar permite mic╚Öorarea suprafe╚Ťei depozitelor de de╚Öeuri existente, inclusiv a celor stihiinice, precum ╚Öi amenajarea unor depozite corespunz─âtoare normelor sanitare ╚Öi epidemiologice. Totodat─â, va conduce ├«n mod inevitabil la regionalizarea serviciilor de salubrizare ╚Öi eficientizarea managementului de╚Öeurilor solide ├«n localit─â╚Ťile din raza raioanelor nominalizateÔÇŁ, a explicat expertul GIZ.

„Consider c─â acum este nevoie mai mult ca oric├ónd de o fortificare a cooper─ârii intercomunitare ╚Öi de o abordare participativ─â a noastr─â ├«n procesul de luare a deciziilor cu impact pentru regiune. Or, problema de╚Öeurilor este una care se reg─âse╚Öte inclusiv pe agenda de activitate a ADR Sud, ╚Ťin├ónd cont de faptul c─â asigurarea accesului la servicii ╚Öi utilit─â╚Ťi publice de calitate reprezint─â unul din obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Regional─â Sud 2016-2020. Ne-am propus s─â dezvolt─âm, ├«n urm─âtorii ani, sisteme de management integrat al de╚Öeurilor solide ├«n regiune”, a specificat Maria Cule╚Öov, directorul ADR Sud.

Ca urmare, autorit─â┼úile celor dou─â raioane vor elabora proiecte pentru amenajarea depozitelor temporare ┼či vor c─âuta finan┼úare pentru implementarea acestora. ├Än acela┼či timp, GIZ ┼či-a ar─âtat disponibilitatea s─â sus┼úin─â aceste programe la preg─âtirea documenta┼úiei necesare, organiz├ónd, de asemenea, instruiri cu privire la introducerea taxelor locale pentru gestionarea de┼čeurilor ┼či adoptarea m─âsurilor de sensibilizare a popula┼úiei etc.

(Reporter L. Grubîi, editor M. Jantovan)

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Infotag.md | 100 DE FAMILII SOCIAL-VULNERABILE DIN RAIONUL LEOVA AU BENEFICIAT DE SUSŢINERE DIN PARTEA PARTENERILOR EXTERNI

Gra┼úie sus┼úinerii partenerilor externi, 100 de familii social-vulnerabile din raionul Leova au beneficiat de sprijin ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Re╚Ťea local─â ÔÇô Model de Interven╚Ťie Intercomunitar─âÔÇŁ, realizat de c─âtre Centrul Interna╚Ťional pentru Cooperare ╚Öi Dezvoltare ÔÇ×PhoenixÔÇŁ.

Miercuri, ├«n cadrul unei conferin╚Ťe de pres─â la agen╚Ťia INFOTAG, reprezentan╚Ťii ÔÇ×PhoenixÔÇŁ au men┼úionat c─â proiectul a fost lansat acum 10 luni, ├«n cadrul proiectului regional ÔÇ×Asisten╚Ťi sociali ├«n colaborare pentru schimb─âri sociale ├«n ╚Ť─ârile din vecin─âtatea estic─âÔÇŁ, finan╚Ťat de UE, Agen┼úia austriac─â pentru dezvoltare (AAD), ├«n parteneriat cu Asocia╚Ťia de Nursing din Moldova ╚Öi ÔÇ×Hilfswerk Austria InternationalÔÇŁ.

Potrivit managerului proiectului, Irina Rusanovschi, au fost selectate c├óte 10 familii din 10 localit─â╚Ťi din raion.

ÔÇ×Scopul proiectului const─â ├«n cre╚Öterea gradului de participare a diferitelor organiza╚Ťii publice locale ╚Öi sporirea eficien╚Ťei acestora ├«n solu╚Ťionarea situa╚Ťiei familiilor social-vulnerabile, precum ╚Öi identificarea problemelor acestor familii ╚Öi g─âsirea solu╚Ťiilor pentru acesteaÔÇŁ, a spus ea.

Reprezentan╚Ťii proiectului au comunicat c─â, pentru atingerea scopurilor, ├«n localit─â╚Ťile respective au fost create re╚Ťele locale, care contribuie la stabilirea unei str├ónse colabor─âri ├«ntre diferite organiza╚Ťii, iar pentru grupurile teritoriale interdisciplinare se desf─â╚Öoar─â cursuri ce ┼úin de cre╚Öterea capacit─â╚Ťii membrilor lor.

Recomand─âm ÔÇŁVictoria comuni╚ÖtilorÔÇŁ, articol publicat pe 6 decembrie 2010, ├«n ÔÇŁRom├ónia liber─âÔÇŁ

C─âl─âtorilor afla┼úi, ├«nainte de 1990, ├«n Gara de Nord, pe la ora 6, ├«n dreptul peronului num─ârul 1 li se ├«nf─â┼úi┼ča o imagine foarte stranie. Sute de oameni ┼či mii de bagaje se rev─ârsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, ├«ntr-un convoi care te ducea cu g├óndul la refugia┼úi de r─âzboi sau deporta┼úi.

Sugestia se oprea ├«ns─â la secera ┼či ciocanul vopsite pe tren ┼či la calabal├ócul imens pe care fiecare ├«l c─âra dup─â el. G─âl─âgia morm─âit─â a gloatei trezite de cur├ónd din somn, zbieretele ┼či ├«nghiontelile cu care ├«ncercau s─â-┼či croiasc─â drum spre taxiuri, t├órguiala ├«n┼úepat─â cu hamalii te l─âmureau iute c─â nu era vorba nici de prizonieri, nici de exila┼úi.

Erau rom├óni care se ├«ntorceau de la Chi┼čin─âu. Unii, turi┼čti pleca┼úi, chipurile, s─â vad─â cum ├«nflore┼čte comunismul ├«ntr-unul dintre ora┼čele marelui imperiu sovietic, cei mai mul┼úi, oameni cu rude ├«n Basarabia, jum─ât─â┼úi de familii desp─âr┼úite f─âr─â drept de apel ├«n iunie 1940, care se reuneau la nun┼úi, botezuri, de Hram, de Cr─âciunul pe stil vechi ┼či din ce ├«n ce mai des la ├«nmorm├ónt─âri.

┼×i pentru unii, ┼či pentru ceilal┼úi, drumul la Chi┼čin─âu ├«nsemna ┼či ocazia de a evada din programul de alimentare ra┼úional─â ┼či din stahanovismul ramburs─ârii datoriilor externe. Nimeni nu se ├«ntorcea din Basarabia f─âr─â mai pu┼úine bagaje dec├ót puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor ┼či rudele acestora, care ├«i petreceau, cu to┼úii, p├ón─â la gar─â.

├Än tren, mirosul era n─âucitor. Miasmele c─ârnii de porc, pr─âjit─â ┼či b─âgat─â ├«n untur─â ca s─â reziste ┼či c├óteva luni, se amestecau cu cele ale ra┼úelor, g─âinilor ┼či g├ó┼čtelor jumulite de pene ┼či p├órlite, se combinau cu cele de br├ónz─â, ca┼čcaval, unt ┼či sm├ónt├ón─â, cu aromele cozonacilor ┼či pl─âcintelor cu curechi ┼či toate laolalt─â se suprapuneau pe cele de plastic ┼či de metal ale fierb─âtoarelor, aprinz─âtoarelor de aragaz, aerotermelor, mu┼čamalelor ┼či discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucure┼čti ca un tren al foamei se ├«ntorcea ca unul al abunden┼úei.

C├ónd neamurile se str├óngeau iarna laolalt─â, ├«n satele Basarabiei, ├«n care pu┼úini erau cei ce nu vorbeau rom├óne┼čte, pove┼čtile de la gura sobei, de pe cuptior, se ├«mp─âr┼úeau ├«ntre amintirea surorilor ┼či fra┼úilor deporta┼úi ├«n Siberia ┼či care nu s-au mai ├«ntors niciodat─â, pentru care se v─ârsau lacrimi ┼či c├óteva pic─âturi de jin pe covor, ┼či a celor care au ales de bun─âvoie s─â munceasc─â ├«n Siberia pentru salariile mari. Dar niciodat─â nu lipsea o ├«ntrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ┼úar─â at├ót de bogat─â ca Rom├ónia s─â nu fie ├«n stare nici s─â v─â hr─âneasc─â?!

Prin noi, cei care ├«i vizitam, ei retr─âiau deport─ârile. La desp─âr╚Ťire, c├ónd ne burdu┼čeau valizele cu daruri, ne preg─âteau pentru supravie┼úuirea ├«ntr-un alt fel de Siberie.

Deschide.md : Cine sunt cei trei diploma╚Ťi ru╚Öi expulza╚Ťi din R. Moldova

Cei tre diploma╚Ťi expulza╚Ťi din R. Moldova sunt: Pakhmutov, Anderjanov ╚Öi Ignatenko, potrivir surselor Realitatea.md.

Unul dintre expulza╚Ťi, Renat Anderjanov este ╚Öoferul beat ┼či agresiv suprins ├«n vara anului 2016 la volanul unei ma┼čini cu numere diplomatice ╚Öi este Secretarul 1 al corpului diplomatic rus acreditat la Chi┼čin─âu.

Amintim c─â Ministerul Afacerilor Externe ╚Öi Integr─ârii Europene l-a convocat ast─âzi pe Ambasadorul Federa╚Ťiei Ruse ├«n Republica Moldova, Farit Muhametshin, c─âruia i s-a adus la cuno┼čtin┼ú─â con┼úinutul Notei Verbale, prin care, ├«n conformitate cu prevederile Conven┼úiei de la Viena privind rela┼úiile diplomatice (1961), trei diploma╚Ťi din cadrul misiunii sunt declara┼úi persona non grata ╚Öi sunt obliga╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â teritoriul ╚Ť─ârii ├«n termen de 7 zile.

Amintim c─â luni, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucure┼čti a anun┼úat c─â a notificat Ambasada Federa┼úiei Ruse la Bucure┼čti c─â un diplomat din cadrul acesteia va fi declarat persona non-grata ┼či c─â este obligat s─â p─âr─âseasc─â teritoriul Rom├óniei, ca urmare a atacului neurotoxic de la Salisbury, ├«n solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii.

├Än semn de solidaritate cu Marea britanie, ╚Öi Ucraina a expluzat ├«n aceste zile 13 diploma╚Ťi ru╚Öi.