TV8.md | CV-ul ╚Öi averea judec─âtoarei care l-a lipsit pe N─âstase de mandat. So╚Ťul magistratei e ofi╚Ťer SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar─â pentru care aceast─â judec─âtoare TREBUIE s─â fac─â pu╚Öc─ârie”

Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are mai mult | more »

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” ­čśá. Decizie ╚Öoc ! Alegerile din Chi╚Öin─âu, invalidate de instan╚Ť─â

Decizie ╚Öocant─â ├«n Republica Moldov─â: Alegerile din Chi╚Öin─âu, c├ó╚Ötigate de pro-europeanul Andrei N─âstase, au fost invalidate de instan╚Ť─â! Judec─âtoria Chi╚Öin─âu NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N─âstase, informeaz─â Realitatea mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie ÔťŐ Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostru

Pre┼čedina PAS, Maia Sandu, sus┼úine c─â ÔÇ×justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie la adresa democra┼úiei din MoldovaÔÇŁ c├ónd a decis mar┼úi, 19 iunie, s─â nu valideze rezultatul alegerilor mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica mai mult | more ┬╗

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar mai mult | more ┬╗

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni. „Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu mai mult | more ┬╗

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purt─âtorul de cuv├ónt al PD a spus c─â tema principal─â a discu╚Ťiilor va fi securitatea energetic─â a Moldovei Partidul Democrat a anun╚Ťat c─â liderul s─âu, Vlad Plahotniuc, se afl─â ├«n Statele Unite, mai mult | more ┬╗

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi╚Öin─âu: Plahotniuc are protec╚Ťie de la Bucure╚Öti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N─âstase, proasp─âtul c├ó╚Ötig─âtor al Prim─âriei Chi╚Öin─âu, acuz─â serviciile secrete rom├óne╚Öti ╚Öi autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti c─â-l ap─âr─â pe controversatul Vladimir mai mult | more ┬╗

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, ╚Ťi se preg─âte╚Öte ceva!

Ceban, lider ne├«nsc─âunat al sociali╚Ötilor na╚Ťionali ╚Öi pro-europeni. A trecut du╚Öul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. De altfel singura r─âmas─â s─â dispute ╚Öi un tur doi. ╚śi ne-am obi╚Önuit mai mult | more ┬╗

JurnalTV.md : „Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, ├«n care figureaz─â cu nume diferite. Are prieteni cu influen┼ú─â, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele ÔÇ×negruÔÇŁ. Este campion mondial la kickboxing. Mini╚Ötrii ├«i z├ómbesc ├«n mai mult | more ┬╗

Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital─â sunt cele mai lungi ╚Öi m─âsoar─â 32 de centimetri. Acestea sunt at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n rus─â ╚Öi con╚Ťin numele celor 11 candida╚Ťi care vor mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

 

Category Archives: Moldova

Ziare.com | Republica Moldova: sfarsitul istoriei de Petrisor Peiu, analist

Programata sa devina un succes al proiectului a-national, Republica Moldova s-a transformat din ce in ce mai mult in cel mai autentic esec: economia a ramas rudimentara, cetatenii au saracit de tot, o treime din populatie a plecat de acasa la munca in strainatate, puterea a fost confiscata de un autocrat incapabil, iar democratia a murit.

Singurul lucru care mai leaga inca teritoriul dintre Prut si Nistru de Europa este incapatanarea Bucurestiului de a forta un destin european pentru cateva sute de politicieni care dispretuiesc tot ceea ce reprezinta Europa.

Totul aici sta sub semnul unei esec, unic prin amploare si generalizare pe continentul european.

Aflata undeva intre pozitiile 130 si 140 in clasamentul mondial al performantei economice (dupa criteriul PIB/locuitor, metodologia PPP, a preturilor comparabile), strivita in respectivul clasament intre Samoa si Tonga, Republica Moldova (5.660 USD/locuitor) a pierdut contactul cu plutonul fostelor republici sovietice din grupul GUAM (Georgia-Ucraina-Armenia-Moldova), devansata fiind de Ucraina (8320USD/locuitor, pozitia 118 pe glob), de Armenia (8.640 USD/locuitor, pozitia 114 pe glob) si de Georgia (10.000 USD/locuitor, pozitia 108 pe glob).

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Belarus sfideaza intreg grupul GUAM de pe pozitia 72 pe glob, cu peste 18.000 USD/locuitor, iar Bulgaria (cea mai „slaba” tara din Uniunea Europeana) se afla departe, pe locul 64, cu peste 20.000 USD/locuitor! Ce sa mai spunem de Romania, care cu cei 24.500 USD/locuitor a ajuns pana pe pozitia 60 pe glob.

Republica Moldova a ajuns, astfel, dupa aproape trei decenii de existenta independenta, codasa Europei, cel mai sarac coltisor al continentului… Defictul comercial este aproape o treime din PIB (2,5 miliarde USD deficit la un PIB cam de 7 miliarde USD), iar valoarea datoriei catre furnizorul de gaze, Gazprom, este egala cu valoarea PIB-ului (aproape 7 miliarde USD)!

Dezastrul a devenit noua normalitate in Republica Moldova: desi ziarele si televiziunile se intrec in a raporta noi si noi „realizari” ale economiei, increderea populatiei in asemenea stiri este atat de mare incat o treime dintre cetateni au plecat deja in strainatate, iar sondajele indica faptul ca 54% dintre cei ramasi planuiesc sa plece si ei. Sa nu uitam ca brandul „Republica Moldova” este atat de puternic incat 30% din cetateni (cam 1 milion de oameni) si-au luat cetatenia altui stat (Romania, unde, e drept, acestia nu sunt chiar straini).

Democratia a disparut cu totul de la Chisinau, la propriu. Din patru in patru ani se organizeaza alegeri, al caror rezultat nu mai conteaza: practic se aleg niste oameni care apoi sunt cumparati sau santajati de catre capetenia republicana in vederea deturnarii sensului votului popular.

Deschide.md : Guvernul avizeaz─â negativ ini╚Ťiativa lui Dodon. Drapelul ro╚Öu cu cap de bour nu va fi legalizat

Guvernul nu a acceptat ├«n vederea legaliz─ârii drapelul ro┼ču cu cap de bour, ini┼úiativ─â venit─â din partea pre┼čedintelui Igor Dodon. Ministerul Justi┼úiei ┼či Academia de ┼×tiin┼úe a Moldovei au explicat c─â sub un asemenea drapel, la 12 septembrie 1485, la Colomeea, ┼×tefan cel Mare s-a „umilit” ├«n fa┼úa regelui Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello, ├«n vana speran┼ú─â c─â va fi ajutat ├«n lupta sa ├«mpotriva turcilor.

ÔÇ×Autorii au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care ┼×tefan cel Mare, ├«n ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu fa┼ú─â de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello. Termenul omagiu ├«nseamn─â semn de respect sau de admira┼úie fa┼ú─â de cineva, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medieval─â, termenul ├«n cauz─â reprezint─â jur─âm├óntul de devotament al unui vasal fa┼ú─â de suveranul s─âu. Prin depunerea de omagiu, ├«n 1485, c─âtre regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, ┼×tefan cel Mare, urm─ârind scopul de a ├«ncheia o alian┼ú─â militar─â, a efectuat o ac┼úiune ce ├«i altera (diminua) demnitatea de conduc─âtor al Principatului Moldovei – stat suveran ┼či independent pe arena politic─â a Europei. Dar s-a umilit ├«n fa┼úa regelui polonez cu speran┼úa c─â acesta ├«l va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci ora┼čele Chilia ┼či Cetatea Alb─â, ocupate de otomani ├«n 1484ÔÇŁ, se arat─â ├«n Nota Academiei de ╚śtiin╚Ť─â a Moldovei.

A.┼×.M. mai precizeaz─â c─â ÔÇ×Regele Kazimir al IV-lea nu ┼či-a ├«ndeplinit promisiunile ┼či nu a venit ├«n ajutorul lui ┼×tefan cel Mare pentru a-l sus┼úine la eliberarea Chiliei ┼či a Cet─â┼úii AlbeÔÇŁ.

ÔÇ×Prin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a ├«n┼čelat pe domnitorul MoldoveiÔÇŁ, concluzioneaz─â A╚śM.

Având în vedere aceste date, steagul roșu cu cap de bour nu a fost acceptat pentru legalizare.

Potrivit Academiei, ├«n calitate de ÔÇ×drapel-simbol al lui ┼×tefan cel Mare, ar putea fi adoptat drapelul sub flamura c─âruia viteazul domnitor a ob┼úinut victoria ├«n b─ât─âlia de la Baia, ├«n 1467, sau drapelul ce a ├«nsufle┼úit o┼čtenii Principatului ┼či alia┼úii s─âi la distrugerea o┼čtirii de 120 000 de solda┼úi ai Imperiului Otoman, ├«n lupta de la Vaslui din 1475ÔÇŁ.

Amintim c─â Dodon a depus o ini╚Ťiativ─â legislativ─â care prevede ca drapelul ro╚Öu cu cap de bour s─â fie recunoscut ╚Öi arborat obligatoriu de c─âtre toate institu╚Ťiile publice.

Europa Libera : Ar putea Chișinăul să scoată pașapoarte moldovenești la vânzare?

O ini╚Ťiativ─â parlamentar─â cu multe semne de ├«ntrebare, ├«ntre scandal ╚Öi lingvistic─â.

Cet─â╚Ťenia ╚Öi pa╚Öapoartele moldovene vor putea fi ob╚Ťinute mai u╚Öor ╚Öi aproape confiden╚Ťial de c─âtre str─âinii care investesc ├«n R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative ini╚Ťiate recent. Amendamentele ├«nc─â nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecin╚Ťe politice: pre╚Öedintele Comisiei securitate na╚Ťional─â, ap─ârare ╚Öi ordine public─â a Parlamentului, liberalul Roman Bo╚Ťan ╚Öi-a dat demisia din fruntea comisiei ├«n semn de protest. De ce este at├ót de scandaloas─â aceast─â ini╚Ťiativ─â?

Unul din amendamentele propuse de un grup de deputa┼úi din Partidul Democrat de guvern─âm├ónt ├«nlocuie┼čte ├«n legea veche ÔÇ×5.000 de persoaneÔÇŁ cu o alt─â sintagm─â ÔÇô ÔÇ×5.000 de solicitan┼úiÔÇŁ, ceea ce ├«nseamn─â c─â num─ârul poten┼úialilor beneficiari se extinde, ├«n contradic┼úie cu ideea ini┼úial─â de a nu oferi cet─â╚Ťenia moldoveneasc─â prea multor persoane.

Sergiu S├«rbu, deputatul care a formulat al─âturi de al┼úi c─â┼úiva democra┼úi amendamentul, spune c─â, de fapt, legea ├«i avea ├«n vedere de la bun ├«nceput pe solicitan┼úii primari – ├«n num─âr de 5.000 – ┼či c─â modificarea nu este dec├ót o simpl─â corec┼úie lingvistic─â:

ÔÇ×De fapt, am venit doar cu aceast─â rectificare, ca s─â atragem c├ót mai multe investi┼úii. Pentru c─â introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat s─â fac─â aceste investi┼úii, ci ┼či membrii familiilor lui.ÔÇŁ

O alt─â modificare din cele trei ┼úine de cunoa┼čterea limbii rom├óne ┼či a constitu┼úiei. Solicitan┼úii nu vor mai fi supu┼či unui test ├«n acest sens, a┼ča cum se prezum─â c─â ar fi fost, ├«n baza textului ini┼úial al legii. ┼×i de aceast─â dat─â, explica┼úia autorit─â╚Ťlor e c─â la mijloc ar fi o eroare ini┼úial─â:

ÔÇ×Cum po┼úi s─â ceri milioane investi┼úii, dar s─â nu le accep┼úi p├ón─â el nu ├«nva┼ú─â limba acelui stat?ÔÇŁ, spune Sergiu S├«rbu.

├Än sf├ór┼čit, deputa┼úii majorit─â┼úii propun ca numele celor care au ob┼úinut cet─â┼úenia contra investi┼úiilor f─âcute ├«n R. Moldova s─â nu fie publicate ├«n decretele oficiale emise de pre┼čedin┼úie, iar acolo s─â apar─â doar ni┼čte cifre – num─ârul de dosar. S├órbu spune c─â legiuitorii se g├óndesc la siguran┼úa solicitantului:

ÔÇ×Institu┼úiile statului vor cunoa┼čte toate informa┼úiile, dar ├«n decret va fi doar num─ârul dosarului. Este o practic─â general─â asta, pentru ca mecanismul s─â fie viabil. Sunt riscuri legate de siguran┼úa beneficiarilor.ÔÇŁ

Asculta Europa Libera | Liliana Barb─âro╚Öie : ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ (Nicolae Negru/Ziarul Na╚Ťional)

ÔÇ×Alegerile din Chi╚Öin─âu demonstreaz─â c─â PDM nu este atotputernicÔÇŁ (Andrei Popov/infotag.md).

O concluzie a comentatorilor despre alegerile par┼úiale locale de duminic─â e c─â rezultatele din Chi┼čin─âu ┼či B─âl┼úi au reaprins speran╚Ťa schimb─ârii clasei politice ├«n Republica Moldova. Despre aceasta scrie Viltalie C─âlug─âreanu pe pagina de internet a postului de radio Deutsche Welle dw.com. ÔÇ×Miza acestui scrutin este, totu╚Öi, uria╚Ö─â, av├ónd ├«n vedere tendin╚Ťa guvern─ârii, dirijate de PD, de a controla teritoriul ├«n perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui anÔÇŁ, men╚Ťioneaz─â jurnalistul.

Nicolae Negru constat─â ├«n ├«ntr-un editorial ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ ziarulnational.md c─â proeuropenii ar trebui s─â-i fie recunosc─âtori Silviei Radu, pentru c─â dac─â nu candida, Ion Ceban ar fi c├ó╚Ötigat din primul tur ╚Öi Chi┼čin─âul ar fi avut deja un primar cu stea sovietic─â ├«n frunte ╚Öi binecuv├óntare de la Putin. O alt─â concluzie a lui Negru ┼úine de perspectiva parlamentarelor: dac─â nu a reu╚Öit ├«n capital─â, blocul electoral PDA-PAS nu are cum s─â ia peste 50 % din voturi pe restul teritoriului, ╚Öi viitoarea guvernare proeuropean─â va fi imposibil─â f─âr─â partidul lui Plahotniuc. ├Äntreb├óndu-se ce va face PD ├«n turul doi al alegerilor, Negru admite c─â cel mai probabil, ├«i va ├«ntinde lui N─âstase ÔÇ×m─ârul otr─âvitÔÇŁ refuzat de Maia Sandu ├«n preziden╚Ťiale, dar ├«l va sprijini pe Ceban. Nu Silvia Radu, ci Ion Ceban se arat─â s─â fie adev─âratul candidat al lui Plahotniuc, conchide Negru.

Editorialistul Dumitru Barbalat respinge ├«n Moldavskie Vedomosti (vedomosti.md) ideea c─â partidul de guvern─âm├ónt n-ar fi luat ├«n calcul toate variantele, inclusiv cea a e╚Öecului la Chi╚Öin─âu ╚Öi B─âl╚Ťi. S-ar putea s─â fei un e┼čec deliberat, ÔÇ×de dragul victoriei la parlamentareÔÇŁ. Ced├ónd Chi╚Öin─âul ╚Öi B─âl╚Ťiul, PDM a strecurat oponen╚Ťilor o momeal─â, admite comentatorul, lupta adev─ârat─â rezerv├ónd-o pentru toamn─â. ├Än felul acesta ei au adormit vigilen╚Ťa societ─â╚Ťii ╚Öi oponen╚Ťilor.


10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: A8 T├órgu Mure┼č ÔÇô Tg. Neam┼ú ÔÇô Ia┼či ÔÇô Ungheni ┼či A7 Suceava ÔÇô Bac─âu ÔÇô Foc┼čani ÔÇô Buz─âu ÔÇô Ploie┼čti, anun┼ú─â organizatorii protestului. Lor li se vor al─âtura ┼či ┼čoferi/ma┼čini din Transilvania.

Participan┼úii la mar┼č solicit─â o ├«nt├ólnire cu Prim-Ministrul Rom├óniei, Viorica D─âncil─â, ┼či cu Ministrul Transporturilor, Lucian ┼×ova, pentru a primi garan┼úii oficiale ferme ┼či o foaie de parcurs cu termene ┼či ac┼úiuni clare pentru deblocarea construirii Autostr─âzilor A8 ┼či A7, esen┼úiale pentru egalizarea dezvolt─ârii interregionale ├«n Rom├ónia, relateaz─â Hotnews.

Protestul este organizat de Asocia┼úiile civice ÔÇ×├Ämpreun─â pentru A8ÔÇŁ ┼či ÔÇ×Moldova vrea Autostrad─âÔÇŁ ┼či ├«┼či propune s─â for┼úeze Guvernul, Ministerul Transporturilor ┼či CNAIR/CNIR s─â pun─â ├«n practic─â Masterplanul General de Transport al Rom├ónei, asumat ┼či semnat, cu termene clare ┼či deja de mult dep─â┼čite, pentru construirea AUTOSTR─éZII C─éTRE EUROPA ÔÇô autostrada A8, Ia┼či-Tg. Mure┼č ┼či a autostr─âzii NORD-SUD A7, pe ruta Ploie┼čti-Suceava.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: ÔÇ×Ideea unei na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârieÔÇŁ

Despre miza alegerilor locale ╚Öi perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistrean─â, despre ├«nt├ólnirea Merkel-Putin de la Soci – o discu╚Ťie cu Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, fost consilier preziden╚Ťial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liber─â: Pornim aceast─â discu╚Ťie, ├«ntreb├óndu-v─â dac─â ╚Öi aceste alegeri locale au o miz─â geopolitic─â?

Iulian Chifu: ÔÇ×Offf! Chiar dac─â ├«n primul tur s─â zicem c─â e o chestiune care nu se revede, miza politic─â nu are cum s─â lipseasc─â, iar mobilizarea nici nu se poate face ├«n Chi╚Öin─âu, ca ╚Öi ├«n Republica Moldova ca atare, f─âr─â aceast─â miz─â geopolitic─â. Toate tentativele de a face nara╚Ťiuni alternative n-au dat niciodat─â rezultate, mai mult sunt multe dintre nara╚Ťiunile alternative care deja s-au uzat p├ón─â s─â ajung─â s─â produc─â un efect. Deci, cred c─â ├«n continuare Chi╚Öin─âul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu component─â geopolitic─â masiv─â, mai ales acum c├ónd polarizarea ├«n raporturile cu Federa╚Ťia Rus─â s-a produs ├«n termeni at├ót de acu╚Ťi.ÔÇŁ

Europa Liber─â: Politicienii sunt ├«nvinui╚Ťi c─â ei fac jocul ╚Öi polarizeaz─â societatea ├«ntre cei care ar ├«mbr─â╚Ťi╚Öa op╚Ťiunea estic─â ╚Öi cei care ├«╚Öi v─âd viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie s─â se ├«nt├ómple ├«n r├óndul clasei politice ca s─â se schimbe aceast─â percep╚Ťie c─â politicianul nu neap─ârat vrea s─â manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: ÔÇ×Politicianul nu poate face nimic altceva dec├ót ├«i arat─â sondajele de opinie, respectiv popula╚Ťia c─âreia i se adreseaz─â. Nu putem s─â vorbim ├«n al╚Ťi termeni odat─â ce la nivelul Republicii Moldova avem un pre╚Öedinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibi╚Ťionist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de aceast─â orientare a sa ╚Öi o guvernare declarat─â pro-european─â, care face caz pe partea cealalt─â de propria sa orientare. Nu e o chestiune ├«ns─â a politicienilor. Dac─â ei ar merge pe o tem─â chiar polarizant─â, care nu ar fi ├«n interiorul profund al popula╚Ťiei, aceast─â tem─â n-are cum s─â prind─â. Este exact chestiunea de baz─â a diferen╚Ťei dintre rom├ón ╚Öi moldovean, vorbitor de limb─â rom├ón─â sau a╚Öa-numit─â moldoveneasc─â. Evident c─â o asemenea dihotomie nu poate fi utilizat─â de un politician, dac─â ea nu are r─âd─âcini ad├ónci, cel pu╚Ťin pe o mas─â critic─â din societate, iar un salt este ╚Öi, a╚Ö spune eu, iluzoriu. Ideea unei construc╚Ťii a unei ipotetice societ─â╚Ťi civile moldovene╚Öti sau a na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârie; am v─âzut-o ├«n decursul a treizeci de ani.ÔÇŁ

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chi┼čin─âu, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se ├«mplinesc patru ani din momentul liberaliz─ârii regimului de vize cu Uniunea European─â. Posibilitatea de a c─âl─âtori f─âr─â vize o au ├«n prezent 2.114.321 de cet─â┼úeni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet─â┼úeni din regiunea transnistrean─â, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

Regimul f─âr─â vize, prin libertatea de circula╚Ťie, a oferit posibilit─â╚Ťi noi pentru contacte ├«ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt─â durat─â, precum ╚Öi pentru vizitarea rudelor ╚Öi prietenilor, inclusiv din diaspor─â, ceea ce a reprezentat o adev─ârat─â consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima ╚Ťar─â a Parteneriatului Estic care a ob╚Ťinut regimul f─âr─â vize cu Uniunea European─â. Pe parcursul acestor patru ani, autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti au ├«mp─ârt─â╚Öit cu ┼ú─ârile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien╚Ťa acumulat─â ╚Öi bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f─âr─â vize cu Uniunea European─â s-a caracterizat prin cre┼čterea constant─â a num─ârului de cet─â╚Ťeni care au beneficiat de aceast─â facilitate. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul primului an de implementare, ├«n spa╚Ťiul Schengen au c─âl─âtorit 241.415 de cet─â╚Ťeni moldoveni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice; c─âtre sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an num─ârul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total─â ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ ­čŚúMAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md
Cugetul.md
Financiarul.md
Moldoveanca.md
OraLocala.md
Puterea.md

Capitala.md
Cuvantul.md
Jurnalul.md
Moldoveanul.md
Plaiul.md
Sportul.md

Cotidian.md
Desteptarea.md
Meridian.md
National.md
PlaiulOrheaian.md

Se împlinesc 26 de ani de când Rusia a atacat R.Moldova la Nistru

Ast─âzi se ├«mplinesc 26 de ani la r─âzboiul de independen╚Ť─â moldo-rus din 1992. Evenimentul provocat de c─âtre Rusia s-a declan┼čat pe 2 martie 1992, dup─â ce pre┼čedintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o interven┼úie militar─â ├«mpotriva for┼úelor rebele care atacaser─â posturile de poli┼úie loiale Chi┼čin─âului de pe malul st├óng al Nistrului.

Ini┼úial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independen┼úa regiunii, iar doi ani mai t├órziu a ├«nceput r─âzboiul. Efective ale g─ârzii transnistrene ┼či unit─â┼úi de cazaci au atacat postul de poli┼úie din Dub─âsari. ├Än acea perioad─â Republica Moldova nu avea armat─â. Astfel, autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu au ripostat cu for┼úele poli┼úiei.

├Än conflict au fost implica┼úi ┼či militari ru┼či, Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de solda┼úi, ajutat─â de regimente ├«ntregi de mercenari cazaci adu┼či din stepele calmuce, din Siberia ┼či str─âfundurile Asiei.

La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de ├«ncetare a focului ├«ntre ex-pre┼čedintele Mircea Snegur ┼či pre┼čedintele de atunci al Rusiei, Boris El┼úin.

├Än timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dub─âsari, Corjova, Co┼čni┼úa, Cocieri, Roghi, Tighina ┼či Varni┼úa. Potrivit datelor Ministerului Ap─âr─ârii, ├«n timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar al┼úi 284 au r─âmas invalizi.

 

61 pentru UNIRE. Raionul Telene╚Öti s-a activizat ╚Öi semneaz─â declara╚Ťie dup─â declara╚Ťie

Cea de-a 61-a Declara╚Ťie de Unire a fost votat─â, ast─âzi, de satul Br├«nzenii Noi, raionul Telene╚Öti.

Iat─â ce localit─â╚Ťi au votat p├ón─â acum actul reunificator:

  1. Parcova (Edine╚Ť);
  2. Ulmu (Ialoveni);
  3. Bardar (Ialoveni);
  4. Ruseștii Noi (Ialoveni);
  5. Puhoi (Ialoveni);
  6. V─âsieni (Ialoveni);
  7. Fe╚Öteli╚Ťa (╚śtefan Vod─â);
  8. Opaci (Căușeni);
  9. Gotești (Cantemir);
  10. Săseni (Călărași);
  11. Nișcani (Călărași);
  12. Sărătenii Vechi (Telenești);
  13. Grătiești (Municipiul Chișinău);
  14. Boghiceni (Hîncești);
  15. Codreanca (Strășeni);
  16. Floreni (Anenii Noi);
  17. T├ór╚Öi╚Ťei (Telene╚Öti);
  18. M─âgurele (Ungheni);
  19. R─âzeni (Ialoveni);
  20. Cucoara (Cahul);
  21. Băcioi (Chișinău;
  22. Meleșeni (Călărași);