Clasa politică: „Dacă eu nu ţin minte crima — înseamnă că asta nu s-a întâmplat”

«Пошла вон отсюда», «Я вам рот порву», «Мы вас задушим!», „Am să-ţi tai gatul”, toate urmate de lovituri cu pumnii, cu mătura, instigare publică la ură. Nu am mai auzit atâtea ameninţări într-o singură vară, chiar dacă urmăresc viaţa jurnalistică din R.Moldova încă până la apariţia acestui stat, chiar dacă au existat perioade considerate mai obstructive pentru libertatea jurnaliştilor:

În ultimele luni, atacurile asupra jurnaliştilor au devenit atât de numeroase, încât le putem cataloga drept o obişnuinţă, ceva care să nu mai mire.

Orhei. Spaţiu public. Duminică, 5 august. Acţiunea are loc în stradă. O reporteră de la Radio Orhei realiza un interviu cu un funcţionar, filmându-l cu telefonul mobil. Se apropie Marina Tauber, primara unui sat din raionul Orhei, şi cu o mătură acoperă telefonul, strigând diferite expresii în adresa jurnalistei, încheindu-şi lunga tiradă cu fraza „Poşla von” (din rusă: cară-te de aici!). Totul s-a întâmplat în prezenţa mai multor persoane, inclusiv poliţişti.

De ce îşi permite un funcţionar public, o primară dintr-un sat, să vină la Orhei, să întrerupă reporterul din exerciţiul funcţiunii, să dea cu mătura peste telefon, să vorbească agresiv, să alunge reporterul dintr-un spaţiu public, să compromită total munca acestuia? Nu există niciun act legal, care ar justifica acest comportament. Ba mai mult, există numeroase acte care spun că acest comportament al primarei este ilegal şi trebuie pedepsit administrativ şi chiar penal.

La aproape un an de la condamnarea lui Ilan Șhor în primă instanță la 7 ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudei bancare, Curtea de Apel Cahul a anunțat că planifică să se reunească în a treia ședință de examinare a cauzei pe 8 august. Între timp, primarul de Orhei s-a remarcat la protestele pe care le organizează împotriva opoziției proeuropene extraparlamentare și în urma cărora mai multe organizații pentru drepturile omului au cerut autorităților să ia măsuri, arătându-se îngrijorate de discursul „instigator la ură al primarului”.

Pe 6 mai 2015, chiar a doua zi după publicarea primului raport Kroll ce a deconspirat schema devalizării a trei instituții bancare cu acoperirea ulterioară a găurilor formate din fondurile Băncii Naționale, Ilan Șor, unul dintre figuranții principali ai raportului, a fost reținut sub acuzația de abuz în serviciu în dosarul Băncii de Economii. Plasat în arest la domiciliu, Șor devenise prima persoană învinuită în cauza furtului miliardului. La scurt timp el a fost eliberat pe motiv că s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile locale din Orhei, câștigând mandatul de primar.

Urmează publicarea unui denunț semnat de primarul de Orhei împotriva fostului premier Vlad Filat, condamnat ulterior la 9 ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență. Iar în iunie 2016, fostul șef al Băncii de Economii Ilan Șor este reținut în al doilea dosar și condamnat un an mai târziu de Judecătoria Chișinău la 7 ani și șase luni pentru escrocherie și spălare de bani, urmând ca decizia să fie aplicată doar după epuizarea tuturor căilor de atac.

Șor a fost din nou eliberat iar după 7 luni, cât a durat traducerea dosarului și alte câteva pentru strămutarea cauzei, în februarie 2018 dosarul său ajunge la Curtea de Apel Cahul. După o pauză de trei luni, magistrații vor continua examinarea cauzei pe 8 august.

Daniel Goinic, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice spune că felul în care a fost gestionat dosarul lui Șor până în prezent, lasă impresia unei tărăgănări intenționate în care Șor este nu învinuit, ci mai degrabă un beneficiar privilegiat al actului de justiție:

„Nu știu cum imaginea justiției va fi într-un fel spălată după examinarea acestui caz, vom vedea în viitor. Dar cel puțin până acum putem constata că dosarul este tergiversat în mod intenționat și că aici este ceva putred. Netraducerea sentinței într-un termen rezonabil, multitudinea de abțineri și recuzări, posibilitatea lui de a candida ca primar și arestul lui nu în penitenciar, dar la domiciliu, și alte chestiuni care au fost făcute în mod intenționat de către judecători și procurori lasă impresia că sistemul joacă pentru Ilan Șor, dar nu cum ar fi trebuit.”

Expertul crede că favorizarea lui Șor poate fi sesizată prin comparație cu dosarul lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, aceștia fiind în închisoare în urma denunțurilor lui, iar Ilan Shor încă în libertate.