Deschide.md | Vitalie VOVC // Săptămâna în care ne-am expulzat din umanitate

EXPULZAREA Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetăteni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independenţă încoace.

Timp de o săptămână s-au publicat multe materiale și am aflat suficiente amănunte atât despre persoanele expulzate, cât și despre actul expulzării propriu zis. Mai mult decât atât, ni s-a adus aminte și de relaţiille de prietenie cu regimul lui Erdogan care s-au dezvoltat vertiginos în ultimii ani.

Mi s-a creat impresia că autoritățile din Republica Moldova elementar nu și-au dat seama ce fac. Nu e o disculpare ceea ce zic. Dimpotrivă. O dovadă a inconștienței, incapacității de a se situa în spațiu și timp, o dovadă de impotență, inclusiv politică, o lipsă desăvârșită a unei grile valorice general umane.

Această expulzare ne trimite direct în anii terorii staliniste. Există limite și linii care nu pot fi depășite atunci când te consideri un stat ce-și revendică legitimitatea și dreptul de a exista. Această limită roșie a fost depășită. De acum încolo nu suntem doar un stat corupt. Suntem un stat care răpește oameni și îi trimite direct la închisoare. Trimite tații copiilor săi, căci copiii bărbaţilor expulzați sunt născuţi în Moldova şi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Da, oficial, suntem un stat stalinist!

Ziceam că ei nu și-au dat seama. Unii din ei nici acum nu-și dau seama de gravitatea celor întâmplate. Dar nu doar ei sunt de vină. Ei sunt vârful firesc al unei piramide. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speţă veche, ţărănească, cu frica de a intra în gura lumii și cu rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respect al cuvântului și demnitate. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns pană la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra… O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum. Știți, exact cum zicea Dovlatov: „Da, Stalin a fost un potlogar, dar cine a scris patru milioane de denunțuri?”…

mai mult la . deschide.md