Petre M. Iancu : Nu, domle’ Szijjarto! Nu, domle’ Orban! Nem szabad! Gazul vostru rusesc nu va fi ieftin. Iar prețul vi se va deconta chiar vouă, ticăloșilor!

0
194
Ungaria über alles?
Rușii au reușit să-și bată joc total de unguri, silindu-l pe Peter Szijjarto să se facă de rușine prin vizita sa la Moscova. Ungurii ar fi vrut să obțină gazul rusesc ieftin. Ieftin nu doar la bani. Ci și politic ieftin, prin expedierea unei delegații de experți de rang inferior.
Kremlinul a spus niet. Și nem. În izolarea ei, Rusia are nevoie ca de aer de vizite de stat, de întâlniri guvernamentale, de summituri și îmbrățișări de țări. Și-anume de țări civilizate, creștine, că de reprezentanți de tiranii islamiste sau comuniste ca Iranul sau China e plin parchetul diplomatic rus.
Nici Turcia nu e ce trebuie. O fi ea stat NATO, dar toată lumea știe că Erdogan e un tiran. Dar câte o democrație fie și ușor defectă precum cea ungară, ce extraordinar cadou poate fi pentru imaginea și prestigiul grav șifonat ale unui regim totalitar de criminali în masă care a declanșat un război de agresiune, prin cotropirea unui neam vecin, și-l poartă supunând Ucraina genocidului!
Așa că Lavrov s-a afișat azi cu omologul său maghiar, pe care, ținut strâns de belciugul din nas, l-a purtat cu grație, zâmbind larg, prin manejul de la Kremlin, spre a se lăsat filmat și fotografiat, ca la circ, alături de proaspăt îmblânzita și domesticita lui pradă europeană.
De ce s-a supus Peter Szijjarto acestui tratament? Pentru că șeful său crede că țara sa mai are nevoie de 700 milioane de metri cubi de gaz în plus. În plus față de gazul livrat de ruși Ungariei, altfel decât Germaniei, la 80% din capacitate. Pentru că mai-marii de la Budapesta consideră că ungurul are sângele mai albastru decât al ucrainenilor și al altor europeni și, ca atare, are dreptul la energia la care, din solidaritate cu Ucraina, alți europeni au renunțat sau ar trebui să renunțe. În fond, dacă de atâtea sute de milioane de metri cub de gaz are nevoie țara sa orbanizată, oare ce să-i faci?
Ucraina? Războiul de agresiune al Rusiei? Invazia? Crimele de război ale trupelor Moscovei? Copiii zdrobiți de bombele Kremlinului? Genocidul? Solidaritatea europeană? Alianța Nordatlantică? Dar ce ne pasă nouă? ”Ungaria über alles”, și-or fi șoptind în barbă unii dregători de la Budapesta.
Care știu una și bună. Că în penuria de energie actuală și cu o eurocrație ostilă la butoane, Ungaria trebuie să navigheze între extrema stângă de la Bruxelles și fascismul neosovietic și neoimperialist de la Moscova. Rusia, la rândul ei, știe de asemenea una și bună. Că ”marele satan” e, vorba Iranului, SUA. Despre care, profitând de vizita ungurului din manej, șeful său rus, Lavrov, a declarat că această Americă ”ar dirija o politică rusofobă”, dar Moscova și Budapesta ar dovedi că se poate duce și ”o politică de colaborare.” Nu. Realitatea e alta.
În realitate, spre a fi exacți, nu e o politică de colaborare. Ci una colaboraționistă. Fiindcă implică ideea că, pentru bani, ne facem ”frate cu dracu’”, scuipăm cu boltă pe bunul simț, pe credință, pe aliați, pe valorile noastre, pe faptul că Rusia a ieșit din lumea civilizată, reocupând un loc ”de cinste” în analele barbariei totalitare și ale crimelor în masă, că devenim agresorilor complici moral.
Sigur, Budapesta a avut de la cine ”învăța”. Din rațiuni de fals și găunos pacifism, de împăciuitorism zis ”pragmatism”, din lăcomie sau lașitate, ca și din leadership rău, Germania și România s-au comportat execrabil, până acum, în ochii multora, în conflictul ruso-ucrainean. Nici Austria nu s-a umplut de glorie cu vizita imbecilă, nu doar futilă, efectuată la Moscova de cancelarul ei, în primăvară.
Nici SUA nu s-au comportat ireproșabil, cu dregătorii ei care încă mai ezită să trimită Ucrainei tancurile de care au nevoie ca să-i arunce peste granița rusă pe cotropitori. La rigoare, nu pot fi toate țările lumii ca republicile baltice, Polonia, sau Regatul Unit. Ungaria să nu creadă însă că se va putea ascunde. Sau că, admițând recent la Lviv, compensator, ca armele occidentale să ajungă în Ucraina tranzitând teritoriul maghiar (când era clar că, peste câteva zile,
Szijjarto se va căciuli în fața lui Putin pentru gaz), Ungaria s-a scos și a jucat bine și echilibrat pe scena internațională.
Trădarea ei actuală pe bază de egoism, de voracitate cleptocrată și de naționalism unguresc nu va rămâne fără urmări grave pentru imaginea maghiarilor și standingul Budapestei în lume.
Nu, domle’ Szijjarto! Nu, domle’ Orban! Nem szabad! Gazul vostru rusesc nu va fi ieftin. Va costa Ungaria, în sfera prestigiului, exorbitant de mult. Iar prețul vi se va deconta chiar vouă, ticăloșilor!

Lasă un răspuns